miercuri, 23 decembrie 2009

De Ajun de Ajun

Ajunul de Ajun e al meu. Dintotdeauna. Azi e cu mai mult zambet si cu suflet mai cald. E cu mai multe imbratisari si le simt sincere. E un azi nou, un azi de inceput de an pentru mine. Mi-l doresc rotund si verde. Poate chiar cu stelute!
Si mai imi doresc pentru voi, cei care imi sunteti dragi, sa va fie mereu Craciun!
La multi ani!

vineri, 18 decembrie 2009

pe Magheru.Iarna pe Magheru

Dupa frigul de afara si fulguletul in toi,
Pare ca a venit iarna, dupa ani,
Iar pe la noi.
Luminte se aprind
Ba pe strazi, ba prin vitrine
Si acum astept cuminte
Sa se-aprinda-n cap la mine!

Si ce bine ca iar vine
Asteptatul mult Craciun!
Acum sa facem bilantul – oare-a fost un an mai bun?
Oare am bifat in lista de la inceput de an
Toate liniile pe care tare mandra le trasam?

Acum nici nu mai conteaza,
Anul oricum a trecut
Nu-i nimic,
Fac alta lista … parca n-am facut demult!
Am si foaie de hartie reciclata -
Ca e cool-
Am si pix cu pasta-albastra
Sa nu fie actul nul!

Deci sa vina mos Craciunul
(Ce bine m-am pregatit)
Iarna - check… lista -avem,
Pai sa vina dar Ajunul
(Sa nu uit de sorcovit!)
Ca-crestini buni noi suntem!

miercuri, 16 decembrie 2009

Nervi de iarna

Mi-as dori sa fie o metafora. Ei bine, nu e!
Sunt unul dintre oamenii care 'dau din coada' atunci cand ninge si care trezeste lumea din somn ca sa anunte fericitul eveniment. Daca ieri am suportat cu greu, dar cu bucurie neajunsurile pe care le-a adus fulguletul, (ne-circulatia infernala din Pipera, frigul din birou, cazatura de pe scarile necuratate ale cladirii de birouri ), astazi se ingroasa gluma si se pare ca si vocea.

Astazi nu mai dau din coada. Zapada nu are nici o vina, am dorit-o atat de mult si acum ca a venit, ma bucur sa o revad. E la fel de frumoasa ca acum 20 de ani. Oamenii insa, nu. Asa se face ca sunt deja la al treilea ceai si asta e doar inceputul, ca desi sunt imbracata de munte tremur de frig ca la mare, iar adminsitratia birourilor da vina pe vreme ( ... ), ca diseara o sa fac din nou un drum de 5 minute in 45 si ca se pare ca o sa ramanem si fara mancare pentru ca nici un furnizor nu ne poate garanta ca ajunge la noi :)
Ho Ho Ho!

vineri, 27 noiembrie 2009

Nod (in Papura)

Mi-am innodat gandurile cu un nod mare, marinaresc.
Acum cand ma uit la tot sirul, arata chiar bine asa-
De la nod in dreapta este mai lin, impletit strasnic si destul de rezistent.
Capetele care curg de o parte si de alta a nodului sunt ondulate (semn ca au fost impletite candva)
Si zboara in vant atunci cand sulfa cu putere din directia S-E.
Nu am sa le leg, insa, le las sa fie libere pana cand va veni vremea sa le impletesc si pe ele.
Poate cu timpul o sa mai impopotonez siragul meu - cine stie unde ne duce moda -
Poate o sa ii fac alte noduri,
Poate o sa ii agat niste flori de primavara, alge de mare, nuci de acasa sau bulgari de zapada.

Deocamdata il las asa, pur si simplu,
Cu un nod mare, marinaresc,
Cu capetele ondulate si arse de soare,
Cum ii sta bine.

joi, 12 noiembrie 2009

Poveste de sfarsit

Azi e o zi de ‘la revedere’. O zi cu flori galbene si portocalii, cu colaj de fotografie in rama si multe, muuuulte amintiri. E o zi cu sfaturi, cu discutii asa cum nu le-am avut pana acum, nu stiu de ce.
E un sfarsit pe care il simt profund si un inceput de care mi-e teama pentru ca e incert.
E un sfarsit de bine, un sfarsit cu rost, si de bucurie pentru cel care pleaca, dar asta nu il face mai usor, dimpotriva.
E enervant de adevarat. Apreciezi unele lucruri, doar atunci cand nu le mai ai.

Plecarea asta e totusi o veste buna ca se poate. Se poate sa iti gasesti jumatatea la 2200 km distanta, la 30 de ani, si se poate sa iti lasi toata viata pe care ti-ai construit-o de unul singur, ca sa devii tot unul. Dar complet.

Povestea de sfarsit e ca ziua de azi-friguroasa, dar cu soare.

marți, 10 noiembrie 2009

E-VA

Vreau sa fiu primul om:
-cu care vorbesti cand te trezesti
-la care te gandesti cand asculti 'melodia ta'
-pe care il anunti ca ai primit o marire de salariu
-la care apelezi atunci cand treci prin cea mai urata clipa a vietii tale
-pe care il suni cand toti ceilalti au luat-o razna
-al carui miros il cunosti pe dinafara
-caruia o sa ii spui povesti inainte de culcare
-pentru care vei renunta sa fii egoist
-despre care stii cum bea cafeaua
-la care ai observat perechea noua de cercei

...pentru care ai putea sa plangi de fericire.

marți, 27 octombrie 2009

Schimbari


Destule schimbari pe centimetru patrat in doar cateva minute patrate. Bine ca nu am prea multi centrimetrii, unde mai incapeau altele?
Ma uitam la definitia schimbarii in DEX - uneori ma mai apuca mania de a sti ce spune buchia cartii despre cuvinte.
Iar DEX-ul spune asa: a schimba = ' a inlocui , a substitui, a permuta, a ceda, a lasa un obiect pentru contravaloarea lui.' Foarte frumos.
Dar ce se intampla cand nu ai obiectul de lasat drept contravaloare, cand nu ai cu ce sa inlocuiesti ce nu mai e, sau ce nu va mai fi? Ce se intampla cand schimbarea nu tine de tine si nu esti tu persoana care o determina?
Imi e frica de nou, dar imi plac schimbarile, stiu ca sunt benefice. Pana la urma fara schimbare nu putem evolua. Numai ca nu imi plac atunci cand nu le vad venind, cand se joaca de-a baba-oarba prin viata mea, atunci cand sunt parsive, cand vin din mai multe parti, cand triseaza.
Daca ce nu te omoara te intareste, astept cu nerabdare sa gasesc ciocanul potrivit cu care sa sparg zidul asta din care nu vad decat graffiti-ul nereusit care ranjeste la mine.

LE: Si pentru ca orice are un inceput...